Dacă ai o idee, o propunere sau o nelămurire, le așteptăm la:

Internetul are efecte benefice asupra calităţii jurnalismului

Argumentul 1: Internetul crestegradul interacţiunii dintre jurnalişti şi cititori

Prin intermediul Internetului cititorii pot reacţiona aproape instantaneu la citirea unui articol. Cu ajutorul unei platofme online, aceştia pot dialoga direct cu autorul articolului. Fără costuri suplimentare, fără aşteptări inutile. În acest fel autorii pot afla mult mai simplu părerea publicului, pot afla informaţii noi, poveşti personale şi multe alte lucruri ce se pot dovedi utile pentru calitatea scrierii lor. În plus, cititorii pot dialoga între ei, ajungându-se astfel la un real dialog social.

Argumentul 2: Internetul asigură viteza informaţiei

Una dintre componentele de bază ale mass media este capacitatea de face informaţia cunoscută cât mai repede. În anumite situaţii rapiditatea informării e vitală, ca în cazul unor evenimente sociale de anvergură (revolte ca cele din ţările din Primăvara Arabă) sau al unor fenomene naturale care pot afecta suprafeţe întinse (cum ar fi traseul unui uragan). Nu toate ştirile necesită analiză în profunzime sau o verificare deosebit de intensă.

Argumentul 3: Accesul la cea mai mare parte a informaţiei e gratuit

Marea majoritate a surselor de ştiri oferă acces la informaţii în mod gratuit. Chiar dacă unele ziare au început recent să impună o anumită taxă sau să ceară o formă de abonament pentru acces la o parte a ştirilor sau analizelor, informaţia de interes general rămâne în continuare gratuită de cele mai multe ori. În plus, marile agenţii de ştiri permit preluarea informaţiilor atât timp cât se precizează sursa. Aceeaşi informaţie va fi preluată mereu de agregate şi portaluri de ştiri şi va exista posibilitatea de a găsi o informaţie în mod gratuit în cel puţin un loc. Această gratuitate contribuie la eliminarea diferenţelor de cunoaştere bazate pe discrepanţe sociale. Nu doar cei care îşi permit să cumpere un ziar în fiecare zi vor fi bine informaţi într-o lume în care ştirile sunt accesibile online.

Argumentul 4: Se renunţa la modelul centralizat al informaţiei

Internetul distruge lumea aceea centralizată în care ştirile şi informaţiile erau strict controlate de către câţiva editori, magnaţi ai ştirilor, care aveau puterea să decidă ce puteam sau nu puteam şti. În prezent se conturează ideea de jurnalism cetăţenesc, care are intenţia de a oferi informaţii independente, de încredere, clare şi la scară largă, conform cerinţelor unei societăţi democratice, tocmai prin implicarea publicului, a non-specialistilor în procesul de colectare, reportare şi analizare a ştirilor şi informaţiilor. Pe 26 Decembrie 2004, ora 7:59, a avut loc un cutremur pe coasta Sumatrei în urma suprapunerii a două plăci tectonice. Cutremurul a înregistrat 9.3 pe scara Richter. Consecinţele au fost catastrofale. Un tsunami ce a ajuns pe coastă a 12 ţări, pierderi umane estimate la 230.000 de persoane. Organizaţiile vestice au încercat să găsească reporteri să trimită în zonă, dar nu a fost posibil deoarece foarte puţini erau în apropiere. Astfel majoritatea informaţiilor obţinute au rezultat pe baza descrierilor echipelor de salvare sau a supravieţuitorilor publicate de către Washington Post.

Argumentul 1: Anonimatul specific mediului online scade calitatea dialogului

Având în vedere că deobicei informaţia de pe Internet nu urmează anumite norme stricte şi nu este supus vreunui fel de cenzură, persoanele care scriu tind să fie mult mai directe în exprimare, devenind chiar injurioase. Deşi are loc un dialog nemediat între cititori şi autor, acest dialog nu este, de cele mai multe ori, de o calitate care să ducă la evoluţia jurnalistului. Anonimatul de care se bucura comentatorii online încurajează agresivitatea limbajului şi reduce nevoia unei argumentări solide.

Argumentul 2: Presa scrisă asigură timpul necesar verificării informaţiei

Câtă vreme viteza este o componentă importantă, acurateţea informaţiei este de asemenea o parte centrală a ştirilor. De multe ori acurateţea trebuie sacrificată de dragul vitezei, iar mediul online invită tocmai la un astfel de schimb. Un ciclu de presă de o zi permite verificare informaţiilor şi evitarea erorilor.

Argumentul 3: Accesul gratuit la informaţie duce la un sistem nesustenabil pe termen lung

În ziarele publicate, redactorii au tot interesul ca respectivul ziar să fie cât mai bun din punct de vedere calitativ pentru a creşte tirajul, pe când pe internet interestul acesta al profitului, a concurenţei pe o anumită piaţa scade. Este mult mai greu de „ţinut în viaţă” un ziar scris deoarece costurile aferente diferitelor cheltuieli sunt ridicate, de aici apare această nevoie de a face performanţă şi de a creşte în top-uri pe piaţa media. Pe de altă parte pe internet costurile sunt scăzute şi motivaţia de a face profit pentru ca respectivul ziar să reziste dispare. Un factor important ar fi acela că munca de a publica pe internet este disponibilă oricui, este gratis, pe când munca de a publica un articol scris este direct remunerată şi apreciată printr-o sumă(modică) de bani.

Argumentul 4: Articolele online nu au acelaşi grad al credibilităţii ca şi cele publicate în scris

Oricine poate publica astăzi pe blog-uri articole referitoare la diferite subiecte şi de aceea credibilitate informaţilor publicate doar online scade. De aceea chiar dacă un articol este bine scris, documentat, de calitate, acesta nu capătă aceeaşi credibilitate din partea cititorilor, ceea ce influenţează în mod negativ autorul. Faptul că deşi munca lui este de calitate, aceasta nu are acelaşi impact în ochii publicului, afectează în mod negativ motivaţia autorului şi nu promovează idee de creştere a calităţii. De asemenea, majoritatea articolelor online nu au la bază cazuri concrete, reportaje pe teren sau anchete desfăşurate la faţa locului, deoarece necesită prea multe resurse de care persoanele ce întreţin doar nişte site-uri nu dispun.

Referinţe

http://www.concernedjournalists.org/node/357

What the Internet Will Mean for Journalism and Journalists: Insights from the Edge