Dacă ai o idee, o propunere sau o nelămurire, le așteptăm la:

O intervenţie militară în Iran în cazul în care această ţară ajunge să fabrice arsenal nuclear este justificată

intervenţie militară = act prin care un stat introduce trupe militare pe teritoriul altui stat în scopuri umanitare, de menţinere a păcii sau de răsturnare a unui regim politic
arsenal nuclear = totalitatea armamentului nuclear care aparţine unei entităţi

Argumentul 1:   Va creşte sentimentul de siguranţă în lume
Din moment ce un stat perceput ca fiind parte a “axei răului” ar face rost de arsenal nuclear, o măsură disciplinară ar anula suspiciunile cum că acel arsenal ar fi folosit. Deşi statul declară că depozitul nuclear deţinut va fi folosit cu scop paşnic, pentru producerea energiei civile, organizaţii specializate precum Internaţional Atomic Energy Agency avertizează că procesul de îmbogăţire a uraniului este specific mai degrabă producerii de arme. Incertitudinea care planează asupra subiectului cât şi refuzul Iranului de a accepta pe teritoriul său inspecţii pentru a fi certificată în mod oficial absenţa unei ameninţări au dus la crearea unei tensiuni internaţionale. Intervenţia militară ar fi un mesaj ferm din partea comunităţii internaţionale, ignorată până în present de către Iran.Statul a răspuns sfidător sancţiunilor economice şi avertizărilor venite de la celelalte ţări, ceea ce face intervenţia armată o soluţie în acord cu tratamentul primit.

Argumentul 2: Se vor soluţiona problemele legate de drepturile omului din Iran
Urmând exemplul Irakului, după intervenţia militară statele combatante s-ar angaja să reconstruiască ţara, iar forma de guvernământ ar fi una democratic în care s-ar respecta drepturile omului mai bine, fără a se ţine cont de Coran în măsura în care se ţine în prezent.Intervenţia militară nu se reduce la aspectul agresiv, ci transmite un mesaj mai vast exprimând intoleranţa comunităţii internaţionale faţă de regimurile opresive. Caracterul intervenţiei militare este unul de corijare a abaterilor de la normele dar şi valorile internaţional, având efecte benefice mai ales asupra populaţiei iraniene.

Argumentul 3:  Preţul petrolului va scădea
După o intervenţie militară în zonă nu ar mai exista nici un risc pentru cumpărători să achiziţioneze petrol din Iran pentru că în mod evident sancţiunile vor fi ridicate. Urmând un principiu economic de bază, o dată ce ofertă va creşte, preţul va scădea. Statele Unite vor avea cel mai mult de câştigat, din moment ce nu mai poate cumpăra petrol din Iran încă din anii ’80, datorită crizei ostaticilor.Impactul scăderii preţului petrolului este hotărâtor la nivelul economiei internaţionale,având în vedere faptul că ţările din zona Orientală concetreaza majoritatea resurselor, restul statelor depinzând de voinţa acestora.

Argumentul 1: Costurile unei acţiuni militare în zonă ar fi foarte mari
În principiu, intervenţia militară din zonă va fi realizată de către SUA. Până când Iranul va reuşi să fie o adevărată ameninţare nuclear, trupele din Irak vor fi retrase. Astfel, soldaţii care vor lupta acolo şi echipamentul de care au nevoie va trebui transportat pe o distanţă foarte mare. Ambele tabere vor suferi pierderi, ca să nu amintim şi costul consumabilelor. Ca o comparaţie, războaiele din Irak şi Afghanistan ar putea costa circa 2.7 trilioane de dolari până în 2017, toată suma fiind acoperită de contribuabilii americani. Alte estimări arată că în timpul războiului din Irak s-au cheltuit 2 miliarde de dolari pe săptămână pentru eforturile militare. Or aceşti bani ar putea fi folosiţi în scopuri mai utile şi mai bune, precum reducerea poluării sau ajutorarea statelor afectate de criză economică.

Argumentul 2: Există un risc de război nuclear
Din moment ce Iranul ar avea arsenal nuclear, acesta ar putea fi folosit. Cea mai probabilă ţinta este Israelul, datorită distanţei relativ mici pe care o rachetă ar trebui să o acopere şi datorită istoriei dintre cele două state. În general, în cazul armamentului nuclear se foloseşte o politică de distrugere asigurată mutual. Dacă un stat atacă alt stat cu astfel de bombe, acesta sau un aliat va riposta cu aceeaşi măsură. Consecinţele unor astfel de atacuri nu se limitează doar la un oraş, întrucât resturi radioactive se vor ridica în atmosferă şi vor afecta şi alte zone (un exemplu elocvent este Cernobâl, care a emanat un nor radioactiv ce a ajuns şi în Egipt).

Argumentul 3: Nu există garanţia că depozitul nuclear deţinut de către Iran ar fi folosit în scop agresiv
Statul a semnat o serie de tratate în care neagă deţinerea şi construirea armelor nucleare folosite în scop non-pasnic. Aderând la Convenţia Armelor Biologice, Convenţia Armelor Chimice şi Tratatul împotriva Proliferării Armelor Nucleare , Iranul a declarat că programul său de îmbogăţire a uraniului are un scop strict civil.Deşi organizaţiile internaţionale suspectează ţara că intenţiile sunt mai degrabă agresive, statul nu poate fi forţat să accepte controale din partea terţilor, fapt care ar echivala cu încălcarea suveranităţii. În imposibilitatea garantării deţinerii armelor nucleare de către acest stat o intervenţie ar însemna un act nechibzuit care ar sfârşi oricum cu moartea a numeroşi civili nevinovaţi.

http://afp.google.com/article/ALeqM5g8JntTedriS0IqkVEzSOwLVP_GXw

http://www.usatoday.com/news/opinion/letters/2010-06-16-letters16_ST_N.htm

http://www.womenagainstwar.org/Iran/iran_20_reasons_fact_sheet_campaign_iran.pdf