Dacă ai o idee, o propunere sau o nelămurire, le așteptăm la:

Nici o formă de educație nu ar trebui cenzurată, indiferent de conținut

Argumentul 1: Formele de expresie artistică aduc o contribuţie la piaţa liberă de idei

Libertatea de expresie are la bază presupunerea că orice idee este potenţial valoroasă pentru societate. Artă la rândul ei are la bază noţiunea de experiment, de schimb de idei, indiferent că vorbim de artele vizuale, grafice sau acustice. Multe dintre curentele artistice ale unei epoci au fost mai întâi criticate la vremea respectivă pentru a deveni mai apoi recunoscute şi acceptate ca valoroase (cubismul în pictură, graffiti în artă grafică, “Le Sacre du printemps” de Stravinsky sau operele compozitorilor de avangardă ai secolului 20 în muzică etc.). A împiedica apariţia unei opere sau a descuraja un anumit mod de gândire înseamnă a elimina orice idee potenţial bună care ar fi decurs din acel mod de gândire.

Argumentul 2: Impactul social în transmiterea unor mesaje poate fi mai mare în cazul formelor artistice de expresie

Operele de artă, fie ele cărţi, compoziţii muzicale, picturi sau sculpturi, pot avea o relevanţă deosebită pentru societate în anumite momente. Pe lângă contribuţia la educarea indivizilor, arta poate fi folosită în scopuri terapeutice, pentru a permite oamenilor să se defuleze într-un mod deopotrivă sănătos pentru ei şi constructiv pentru restul societăţii. Mai mult, există situaţii în care arta poate transmite un mesaj, constituie o formă de protest social sau politic, ca în cazul graffiti-ului sau al curentului muzical de hip-hop în anii 80. În sfârşit, nu trebuie uitate evenimente muzicale de tipul LIVE Aid şi LIVE 8 care aveau drept principal mesaj ajutorarea ţărilor din lumea a treia şi care s-au bucurat de atenţia a zeci de milioane de oameni din toată lumea.

Argumentul 3: Interzicerea dă naştere efectului de “fruct oprit”

Orice formă de cenzurare sau chiar interzicerea apariţiei sau prezentării unui anumit produs, fie el economic sau cultural, naşte dorinţa de a vedea acel produs. Mai mult, interesul pentru un obiect interzis poate fi mai mare chiar decât interesul care ar fi existat pentru acelaşi obiect dacă nu ar fi fost interzis. De aici şi o consecinţă periculoasă. Forme de artă lipsite de valoare sau chiar ofensatoare s-ar putea bucura de un interes mai mare decât în mod normal, dacă s-ar încerca cenzurarea lor, iar autorii ar căpăta statut de martiri.

Argumentul 1: Cenzura anumitor forme de exprimare artistică ajută la conservarea valorilor morale

Chiar dacă anumite concepţii cu privire la moralitate se schimbă de la epocă la epocă, altele rămân neschimbate. Crimă, furtul, înşelătoria nu au fost considerate niciodată valori şi nici măcar nu au fost acceptate la vreun moment dat de o societate. Violenţa necondiţionată pe care o promovează anumite genuri muzicale (anumite forme de metal extrem sau rap) sau unele filme nu rămân fără impact în mintea privitorilor sau ascultătorilor, mai ales dacă aceştia sunt copii. Anumite limitări ale libertăţii de expresie sunt necesare în societate pentru protecţia cetăţenilor. Un exemplu de antecendent în acest sens este obscenitatea publică.

Argumentul 2: Unele idei pot ofensa anumite grupuri sociale

Numeroase forme de exprimare artistică au atras acuzaţia de blasfemie. Cel mai recent şi mediatizat exemplu în acest sens fiind cazul caricaturilor dintr-un ziar danez din 2005 care au fost considerate ca profund ofensatoare de populaţia musulmană. Multe alte opere de artă au fost găsite ca fiind lipsite de gust şi de respect pentru religie de către credincioşii creştini. Religia nu e singurul domeniu în care arta poate deveni ofensatoare. Multe alte grupuri definite prin apartenenţa la o anumită rasă, cultură sau set de concepţii ar putea regăsi anumite forme de manifestare artistică drept lipsite de legitimitate şi valoare artistică, iar reacţia lor poate fi pe măsură, variind de la simple proteste verbale până la acţiuni violente.

Argumentul 3: Anumite forme de expresie artistică pot fi folosite pentru a promova mesaje dăunătoare societăţii

Mesaje ce ţin de homofobie, violenţă, promiscuitate, misoginism şi rasism se regăsesc din plin în versurile anumitor genuri muzicale, cum este de pildă Gangsta Rap. Mai mult decât atacarea unor valori morale, aceste forme de expresie se disting prin faptul că de multe ori duc la replicarea unui comportament social, în concordanţă cu mesajul transmis. Un alt exemplu este cel al începuturilor Black Metal-ului, asociat cu arderea de biserici şi manifestările anti-crestine din Norvegia de la începutul anilor 90. În aceste situaţii cenzura poate proteja copiii şi alte persoane uşor influenţabile de potenţialul impact al formelor de exprimare artistică, chiar cu riscul de a permite în continuare prezenţa mesajului în underground. Înlăturarea sa din spaţiul public este oricum preferabilă

Referinţe:

http://www.delacruzarts.com/html/censorship.htm

http://www.ncac.org/art/