Ajutorul către naţiunile africane ar trebui condiţionat de menţinerea unui sistem de alegeri democratice

Argumentul 1: Ajutoarele ar deveni un mecanism pentru crearea unor state democratice

Ajutoarele obţinute de anumite state în curs de dezvoltare sunt esenţiale pentru funcţionarea acelui stat. Prin pierdeara ajutoarelor, stabilitatea sistemului de guvernamat din acea ţară este pus în pericol prin două moduri. În primul rând, ajutoarele non-financiare (medicamente, alimente, servicii de bază, medici) nu vor mai ajunge la populaţie, astfel statul pierzând suportul popular pe care îl are. În al doilea rând, lipsa ajuotarelor finaciare va pune în pericol capacitatea statului de a folosi măsuri coercitive în controlarea populaţiei. Astfel, clasa politică va realiza viabilitatea creării unei democraţii pentru a menţine stabilitatea acelui stat şi pentru a îşi creşte şansele de a rămâne la putere, chiar dacă pe o perioadă scurtă de timp. Crearea unor state democratice este benefică din două puncte de vedere. În primul rând, există evidenţe empirice ce demosntreaza eficienţa democraţiilor în respectarea drepturilor populaţiei. În al doilea rând, o democraţie va putea evita conflicte armate la nivel inter-statal mai uşor. Într-un stat democratic, datorită pârghiilor de control ale populaţiei, este mult mai greu pentru un lider să obţină capitalul politic necesar începerii unui război [1]. Din acest motiv, statele democratice sunt percepute ca elemete stabile şi scad şansele ca aceastea să devine ele înseşi ţinte ale unor atacuri armate.

Argumentul 2: Paradigma curentă, în care ajutoarele sunt percepute ca o soluţie pe termen scurt, este greşită

Ajutoarele internaţionale au fost oferite până acum, în mare, pentru rezolvarea unor probleme pe termen scurt (foamete, lipsa serviciilor medicale etc). Din acest motiv, aceste ajutaore nu au creat schimbări structurale în cadrul respectivelor state şi au devenit un mecanism foarte ineficient. De exemplu, ⅓ din fondurile trimise de comunitatea internatioanala în Sierra Leone pentru stoparea epidemie de Ebola au dispărut din conturile guvernului Sierrei Leone, cel mai probabil din cauza corupţiei[2]. Constrângerea ajutoarelor de crearea unor sisteme democratice ar crea o schimbare structurală benefică pe termen lung. Acestea ar eficientiza procesul ulterior de ajutoare deoarece banii ar ajunge în sisteme mai puţin corupte şi mai transparente. Mai mult, trebuie ţinut cont că acaeste state conţin de obicei mai multe minorităţi etnice (fapt cauzat de colonialism), iar un sistem democratic ar facilita livrearea ajuotarelor într-o manieră egală tuturor acestor comunităţi

Argumentul 1:  Condiţionarea ajuotarelor ar avea efecte negative asupra populaţiilor acelor state

Deşi sună un pic idealist o ţara ar trebui ajutată doar din dorinţa de a ajuta. Organizaţii non-guvernamentale fac acest lucru pentru a salva vieţi donând medicamente, hrană sau educând copii. Ajutorul în sine ar trebui să fie total dezinteresat şi să nu conteze ce fel de sistem de guveranamant există în ţara respectivă. Scopul ajutorului este de a rezolva anumite probleme şi nu de a revoluţiona statul. Dacă se vrea schimbarea unui sistem care este considerat periculos se poarte oricând apela la trlatii diplomatice pentru a se convinge conducătorii ţării să revoluţioneze sistemul dar nu să fie impus în schimbul ajutorului. Cele două chestiuni ar trebui să rămână complet separat astfel încât ajutorul dat unei ţări africane să nu vină doar cu condiţia de a se menţine un sistem de alegeri democratice. Mai mult, crearea unui stat democratic este un proces incert şi lent, iar probleme pe care le adresează ajutoarele internaţionale sunt urgente şi esenţiale pentru siguranţa populaţiei (vaccinuri, hrană etc). Astfel, stoparea ajutoarelor poate avea consecinţe negative semnificative pentru populaţie (creşterea ratei mortalităţii, răspândirea unor epidemii etc)

Argumentul 2: Orice ţară are dreptul de a-şi alege sistemul de conducere

Ţările democratice sunt primele care susţin dreptul la libertate şi liberă alegere. Acest drept ar trebui să rămână valabil şi în cazul în care o ţară decide să adopte un anumit sistem de guvernământ. Indiferent dacă acest sistem este sau nu cel mai bun nici o altă ţară nu are dreptul să impună sistemul ei de guvernământ unei alte ţări. Mai mult, chiar dacă un sistem de conducere este considerat departe de cel mai bun dacă se pot desfăşura discuţii între conducători sau alte persoane aflate în funcţii de conducere pentru a se ajunge pe cale diplomatică la un compromis. În concluzie ar trebui ca orice ţară să aibă dreptul de a-şi alege sistemul de conducere iar orice altă ţară care vrea să o ajute să convingă şi nu să impună un alt sistem.

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Democratic_peace_theory

http://www.economist.com/news/international/21651814-how-make-aid-poor-countries-work-better-its-not-what-you-spend?zid=301&ah=e8eb01e57f7c9b43a3c864613973b57f

[2]http://www.theguardian.com/world/2015/feb/16/ebola-sierra-leone-budget-report

http://www.economist.com/node/324795