Difuzarea înregistrărilor de mesaje teroriste ar trebui interzisă

Argumentul 1: Mesajele teroriste sunt o parte esenţială a strategiei organizaţiilor teroriste
Organizaţiile teroriste se formează în general când anumite minorităţi dezavantajate au o capacitate redusă de a transmite o idee şi folosesc metode extreme. Chiar dacă atacurile teroriste sunt elementul cel mai pregnant din strategia unor astfel de organizaţii, în majoritatea cazurilor, acestea sunt ineficiente fără existenţa mesajelor ulterioare ce propagă ideologia organziatiilor. Atacurile sunt în general direcţionate către ţinte neutre din perspectiva minorităţii afectate, dar importante pentru majoritatea populaţiei (de exemplu, atacurile de pe 11 Septembrie 2001), aşa că este nevoie de mesaje ulterioare pentru a explica raţiunea atacurilor. Cu alte cuvinte, atacurile sunt o metodă de mediatizare a mesajelor. În lipsa capacităţii de difuzare a mesajelor, eficienţa organizaţiilor ar scădea.

Argumentul 2: Mesajele teroriste sunt utilizate pentru a recruta noi membrii
Mesajele teroriste sunt utilizate pentru a propaga doctrina organizaţiilor teroriste. Multe dintre aceste mesaje conţin îndemnuri explicite de a te alătura acestora. Propagarea pe scară mare a acestor mesaje creşte posibilitatea ca oameni care au chiar şi o vagă tangenţă cu cauzele organizaţiei să devină adapti ai ideologiilor organizaţiilor teroriste. Mesajele sunt o manieră eficientă de a obitne noi membrii deoarece sunt răspândite global şi pot crea celule teroriste greu de detectat în diferite ţări.
De exemplu ISIS a desfăşurat o campanie amplă de recrutare în mediul on-line şi a reuşit să obţină noi membrii în cadrul statelor europene. Aceşti membri nu s-au alăturat ISIS deoarece împărtăşeau acelaşi trecut injust cu membrii orignari din state cu administraţii abuzive (Siria, Irak), ci doar pentru că au fost atraşi de propagandă extremistă. Celulele nou create au fost greu de detectat şi au generat un risc de securtiate mare (de exemplu, atacurile de la sfârşitul anului 2015, de la Bataclan, Paris, au fost cauzate de cetăţeni francezi).

Argumentul 1: Organizaţiile teroriste apar din lipsa posibilităţii comunicării eficiente
O organizaţie teroristă nu are ca scop principal răspândirea terorii, ci răspândirea unui mesaj. Tacticile teroriste sunt un mecanism de transmitere al mesajului. Acestea survin deoarece comunităţile pe care organizaţiile terorite le reprezintă sunt opresate şi există o imposibilitate de a negocia, de a comunica cu o agentul ce le opresează. În momentul în care una dintre singurele aspecte non-agresive ale unei organizaţii de acest fel este interzis, acestea vor recurge din nou la atacuri pentru a îşi transmite mesajul la aceeaşi intesitate.

Argumentul 2: Interzicearea ar însemna o încălcare nejustificată a libertăţii de exprimare a unor minorităţi
Mesajele teroriste sunt, la origine, mesaje de natură politică ce transmit anumite idei şi valori cu care se asociază o anumită minoritate dezavantajată. În general, acea minoritate recurge la astfel de mecanisme în lipsa unor sisteme juste şi legale de comunicare politică (un sistem democratic echitabil). Astfel, interzicerea acestor mesaje ar fi o încălcare a drepturilor unei minorităţi de către o majoritate autoritară. Mai mult, aceeaşi majoritate are şi pârghiile ce îi permit să decidă ce organizaţii sunt sau nu teroriste, deoarece nu există o definiţie clară a terorismului[1]. De multe ori, o organizaţie este definită ca fiind teroristă nu dacă face un atac violent, ci dacă este în opoziţie ideologică cu majoritatea populaţiei (de exemplu, SUA tratează mult mai lax organizaţiile de extremă dreaptă ai căror membrii sunt majoritar albi, comparativ cu o organizaţie musulmană). Astfel, această moţiune oferă o putere disproporţionată majorităţii cu putere politică dintr-un stat.

http://www.theatlantic.com/international/archive/2015/12/isis-jihadi-cool/421776/

[1] http://www.e-ir.info/2014/02/09/terrorism-a-definition-and-analysis/