Dacă ai o idee, o propunere sau o nelămurire, le așteptăm la:

Reclamele adresate copiilor ar trebui interzise

Argumentul 1: Conţinut dăunător
Reclamele au un singur scop: sa vândă. Pentru a-l atinge, se folosesc diverse tehnici de manipulare media, care conţin o multitudine de mesaje dăunătoare unui copil (toată lumea are produsul X, este cel mă bun de pe piaţă). Astfel, copiii pot dezvolta frustrări din cauza faptului ca nu au produsul respectiv. Astfel, punem copilul într-un cerc vicios, în care atenţia lui se concentrează pe obţinerea acelui lucru şi nu pe acumularea de informaţii, pentru ca informaţiile pe care le primeşte copilul din media sunt alterate şi înclinate spre a cumpăra.
Argumentul 2: Părinţi
Se întâmplă de multe ori ca părinţii sa nu-şi permită sa le cumpere copiilor ultimele jucării sau produse apărute pe piaţă din cauza problemelor financiare. Dar dacă copilul vede constant reclame care îi sugerează ca trebuie sa aibă un anume obiect cu orice preţ, acesta i-l va cere părintelui mult mai vehement. Faptul acesta duce la 2 urmări: 1)  părintele cumpără obiectul, dar va fi nevoit sa sacrifice alte lucruri pe care le-ar putea cumpăra sau 2)părintele nu-i poate cumpăra copilului acel produs şi vor apărea frustrări şi din partea părintelui pentru ca nu-şi poate satisface copilul, şi din partea copilului pentru ca va avea impresia ca nu se va integra în rândul copiilor care au deja acel produs (pentru ca aşa i s-a spus în reclamă)

Argumentul 1: Drepturile comerciantului
Piaţa este un mediu de vânzare şi cumpărare liber. Astfel, doar pentru ca un produs se încadrează pe o nişă specifică pe care se încadrează şi copii, nu înseamnă ca n-ar trebui ca o firmă sa nu aibă dreptul să-şi comercializeze sau să-şi promoveze acest produsul. Mai mult, o companie ar trebui să-şi vadă mereu interesul spre profit şi statul n-ar trebui sa intervină în acest proces doar pentru ca există o posibilitate ca prin publicitate, nişte copii sa fie afectaţi. Dacă există vreo posibilitate ca aceasta promovare sa influenţeze nişte copii, este responsabilitatea părinţilor să-i educe în acest sens, iar statul ar trebui sa ia măsuri care sa privească familiile, nu companiile.
Argumentul 2: Responsabilizarea părintelui
În momentul în care interzicem reclamele pentru copii, statul evidenţiază faptul ca sunt rele şi în majoritatea lor, de vină pentru diverse incidente neplăcute în viaţa unui copil. Astfel, creăm o predispoziţie a părinţilor de a da vina pe factorii externi pentru neajunsurile copiilor lor. Acest fapt îi scuză pe aceştia de a lua iniţiativa şi sa le ofere copiilor lor o educaţie corespunzătoare şi le oferă scuză cum ca este vina factorilor externi (media, şcoala) în loc să-şi asume propria vina şi sa găsească o soluţie în acest sens.

Referințe