Argumentul 1: Validarea religiilor de către stat
Predând evoluţionismul în şcoli, explicaţii ale creării lumii venite din partea diverselor facţiuni religioase nu vor fi valide în sistemul de învăţământ statal. Astfel, statul şi instituţiile sale nu susţin în niciun fel vreo grupare religioasă, legitimând ideologia acestora deoarece în momentul în care predai spre exemplu creaţionismul după religia creştină, practic eşti de acord cu aceasta, în timp ce alte grupări religioase se vor simţi dezavantajate. Deci predarea evoluţionismului în locul acestora previne conflicte între aceste facţiuni şi separarea copiilor în funcţie de religie.
Argumentul 2: Calitatea învăţământului
Evoluţionismul se bazează pe o structură clară, dovezile sale neputând fi interpretate în moduri diferite. În schimb, religia în general este caracterizată de un factor foarte mare de subiectivitate, fiecare având propria sa percepţie asupra acesteia. Astfel, este foarte greu de tras o linie clară între noţiunile predate fiind foarte greu sa se alcătuiască o programa fixă, cum este în cazul evoluţionismului. De ce este aceasta inflexibilitate a programei importantă? Pentru ca statul trebuie sa fie sigur ca toţi elevii primesc aceeaşi materie, egală calitativ indiferent de opiniile profesorului (cum e spre exemplu matematica) fără sa fie loc de interpretări diferite.
Argumentul 1: Libertatea decizională
Există câţiva factori principali de formare de opinie ale unui individ: şcoala, familia, grupurile sociale, media. Însă asupra unor subiecte, preferăm ca sursa principală de informaţii sa şi-o aleagă individul, nu să-i fie adusă în faţă de cineva din exterior, cum ar fi un profesor. Aşa ca, în probleme precum crearea lumii, vrem ca individul, oricât de tânăr ar fi, să-şi caute singur informaţiile, dar în momentul în care şcoala insuflă ideea de evoluţionism, copilul pleacă deja de la ideea ca acea idee este una din start validă, fiind predată în şcoală (profesorul fiind de cele mai multe ori văzut ca o autoritate). Astfel, influenţăm mintea unui copil sa meargă pe un anumit drum pe care statul îl consideră bun într-un mod arbitrar. În concluzie, vrem ca elevii sa aibă libertate în căutarea informaţiilor subiective precum crearea lumii, fără a fi influenţaţi de o autoritate externă (şcoala), chiar şi temporar.
Argumentul 2: Valori personale
Aducem o problemă de ordin personal, într-un cadru formal. Arii de conflict precum originea oamenilor sau scopul nostru n-ar trebui aduse în cadre instituţionale precum şcoala pentru ca induce elevilor ideea ca ele sunt ori alb ori negru, corecte sau greşite. În schimb, aceste lucruri ar trebui tratate mai degrabă ca un factor subiectiv, inerent personal al fiecăruia, fără a exista o noţiune falsă sau adevărata. Astfel, cum acest lucru nu se poate realiza într-un mediu fix precum şcoala, evoluţionismul nu ar trebui predat în şcoli.
Referințe