Dacă ai o idee, o propunere sau o nelămurire, le așteptăm la:

Globalizarea ameninţă identitatea naţională

globalizare = integrarea socio-economica între state
identitate naţională = sentiment de apartenenţă faţă de un stat, definit prin intermediul factorilor sociali, culturali

Argumentul 1: Globalizarea reduce impactul culturii naţionale
Indenitatea naţională este definită prin intermediul culturii. Oamenii au nevoie de elemente materiale, palapabile, pentru a îşi defini apartenenţa la o anumită naţiune. Produsele culturale facilitează acest proces[1]. Produsele culturale sunt în schimb consumate în prinicipal datorită popularităţii şi accesibilităţii acestora, nu neapărat datorită originilor acestora. Astfel, în urma globalizării, ce implică accesibilitatea la informaţii din alte state, populaţia ajunge să consume majoritar produse culturale din alte state. Acest lucru se întâmplă din două principale motive. În primul rând, anumite ţări mai dezvoltate au avut fonduri pentru a dezvolta industrii de divertisment puternice care monopolizează pieţele ţărilor în curs de dezvoltare prin posibilitatea de a-şi populariza creaţiile prin publicitate. În al doilea rând, există state dominante la nivel global, iar această dominaţie este generată şi de imaginea lor pozitivă şi caracterul universal al culturii lor populare. Un bun exemplu este importul de valori culturale din SUA în estul Europei, după finalul Războiului Rece.

Argumentul 2: Globalizarea reduce dependenţa cetăţenilor faţă de stat
Identitatea naţională este generată şi de dependenţă pe care cetăţenii o au faţă de stat. Cetăţenii unui stat se identifică cu conceptul abstract de ‘natiune’ fiindcă sunt dependeti de acea comunitate. Globalizarea implică migraţie, reducerea importanţei statelor în faţa organizaţiilor internaţionale (ONU, UE), dezvoltarea unei economii transfrontaliere. Acest lucru face ca anumiţi cetăţeni să nu mai fie dependenţi de propriul stat şi să aibă o viziune mai cosmopolită. Un cetăţean ce emigrează nu mai este dependent de structurile economice ale statului orginar şi implict nu se mai idenitifca drept un cetăţean al unui stat, ci drept un individ în general, cu un set de valori universal. Acest tip de tranziţie poate fi observat în retorică UE, în care identitatea naţională a cetăţenilor este parţial înlocuită cu un conept universal de ‘cetatean european’.

Argumentul 1: Globalizarea accentuează identitatea naţională
Ideea că globalizarea crează nişte cetăţeni cosmopoliţi cu valori universale este validă numai din prisma statelor vestice, liberale. De fapt, valorile cosmopolite nu sunt ‘universale’, ci adânc înrădăcinate în cultura statelor vestice[2]. Pentru statele non-vestice, multe din aceste valori sunt în totală contradicţie cu propria identitate naţională. Multe din aceste state vor crea contra-curente culturale bazate pe idenitatea naţională în urma interacţiunii cu valorile vestice transmise prin internediul globalizării. Accentuarea acestor curente ce pun accent pe cultura tradiţională poate fi observată, de exemplu, în cazul statelor ce au făcut parte din Primăvara Arabă. După ce au obţinut libertate de alegere, majoritatea acestor populaţii s-a orientat asupra unor regimuri bazate idealuri islamice mai degrabă decât idei ale liberalismului vestic, devenind state mai fundamentaliste comparativ cu statutul lor din secolul XX.

Argumentul 2: Impactul globalizării este exagerat
Efectele globalizării sunt în general exagerate de către media. De exemplu, interdependenţa economică dintre statele Europene de la începutul secolului XXI este la fel de mare care cea din perioada interbelică. Mai mult, globalizarea este inerent un proces economic. Chiar dacă globalizarea implică consumul de produse culturale străine, acest lucru nu distruge identitatea naţională. Este o diferenţă mare între interacţiunea de suprafaţă cu alte culturi şi modificarea valorilor fundamentale pe care un individ le are. Idenitatea naţională este strâns legată de cultură, limbă şi de valori inerente mediului în care un individ se dezvoltă, iar legătura dintre un individ şi naţiunea să nu este o legătură utilitară ce poate fi eliminată prin intermediul unor beneficii economice.

[1] https://www.researchgate.net/publication/205836856_National_identity_popular_culture_and_everyday_life

[2] http://www.hks.harvard.edu/fs/pnorris/Acrobat/Huntington_Clash.pdf