Argumentul 1: Dezvăluirea surselor încurajează responsabilizarea
Indivizii trebui să îşi asume punctele de vedere exprimate. Anonimatul nu face decât să încurajeze promovarea iresponsabilă a unor puncte de vedere false sau disproporţionate. Sursele se pot prevala de principiul confidenţialităţii pentru a încălca anumite angajamente pe care le au faţă de companii, pentru a duce la îndeplinire răzbunări personale sau pur şi simplu pentru bani. De partea cealaltă, li se oferă jurnaliştilor o şansă unică de a publica ştiri insuficient documentate şi lispite de surse, fără a se putea atesta în mod clar lipsa surselor, pentru că aceasta nu face obiectul dezbaterilor. Este încurajată astfel lipsă de responsabilitate nu doar din partea surselor, ci şi din partea jurnaliştilor.
Argumentul 2: Jurnaliştii ar trebui să fie egali cu ceilalţi cetăţeni în faţa justiţiei
Există numeroase cazuri în care jurnaliştii au refuzat să îşi divulge sursele chiar şi atunci când se aflau citaţi ca martori în procese. Acest tip de comportamente transformă meseria de jurnalist într-una privilegiată, care nu se supune legilor în aceeaşi măsură în care trebuie să se supună cetăţenii obişnuiţi. Mai ales în cazuri în care sursele sunt implicate în activităţi ilegale, datoria oricărui cetăţean, inclusiv a unui jurnalist, este de a ajuta legea să pedepsească acei indivizi. Mai mult, sunt situaţii (trafic de droguri, organizaţii extremiste) în care ajutorul ziariştilor în acest sens poate fi benefic la o scară largă societăţii.
Argumentul 1: Dezvăluirea surselor contrazice principiile etice care definesc jurnalismul.
Conform Codului deontologic al jurnalistului, elaborat de Convenţia organizaţiilor de media româneşti în 2004, “Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă”. Altfel spus, dezvăluirea surselor atunci când acestea nu vor ca acest lucru să se întâmple poate leza integritatea unor cetăţeni care au dezvăluit informaţii tocmai pentru ca publicul larg să aibă de câştigat.
Argumentul 2: Dezvăluirea surselor are impact negativ asupra jurnalistului şi societăţii
Să presupunem că un jurnalist redactează un articol despre un caz de evaziune fiscală, de exemplu, iar persoana vizată îl acuză de calomnie şi îi cere să-şi dezvăluie sursele. Odată demascaţi colaboratorii, apar următoarele posibile situaţii:
-cel acuzat de evaziune fiscală va încerca să se răzbune şi, deci, să atenteze la integritatea surselor care au fost de bună credinţă, din vina jurnalistului
-sursele să nu mai aibă încredere în viitor în ziaristul care le-a deconspirat şi atunci orice încercare a acestuia de a-i face să-i acorde încredere e în van
-alte posibile surse vor renunţa să îi furnizeze informaţii, pe motiv că, aşa cum a dat de gol unele surse, poate să continue cu deconspirarea lor.
În toate cazurile, imaginea şi prestigiul jurnalistului ca persoană de bună credinţă are de suferit. Impactul e major asupra lui, dar şi asupra societăţii pe care o serveşte, întrucât un jurnalist fără surse care să aibă încredere în el nu va putea afla dedesubturile afacerilor dubioase, de interes public. Astfel, societatea nu va mai beneficia de informaţiile inaccesibile altfel decât prin media.
Referinţe
http://www.spr-consilio.com/artmedia1.htm
http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/politics/3076813.stm
http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/england/manchester/4689294.stm
Codul deontologic al jurnalistului din România: http://www.cji.ro/articol.php?article=64