Părinţii ar trebui să poată decide să aplice copiilor pedepse corporale

Argumentul 1: Pedepsele corporale sunt uneori unica alternativă
Nici un părinte nu vrea să-şi bată copilul dar uneori nu are de ales. Dar dacă ai un copil care nu înţelege după încercări repetate sa nu mai facă aceeaşi greşeală atunci ai nevoie sa încerci altă metodă. În acest caz, pentru a educa un copil ai nevoie să-i arăţi copilului ca ceea ce face are consecinţe grave. Dacă acest lucru nu este implicit comiterii actului atunci ca părinte poţi sa construieşti tu consecinţele aplicând pedepse. Pedeapsa corporală e cea mai de efect şi mai rapidă. Este sigură că-l va durea pe copil deşi nu trebuie sa fie foarte gravă şi doar cât sa se simtă. Îi va arată astfel copilului o corelaţie între săvârşirea unui act şi o consecinţă rea a comiterii educându-l deci ca acel gest nu mai trebuie făcut în viitor. Având în vedere ca pedepsele corporale pot educa copilul atunci când celelalte metode dau greş ele sunt justificate.
Argumentul 2: Pedepsele corporale sunt eficiente
Pedepsele corporale sunt eficiente tocmai pentru ca sunt mai drastice. Dacă spunându-i unui copil nu pune mâna pe acolo el totuşi o face, când îl vei lovi uşor el va percepe cele două fenomene corelate: greşeală şi pedeapsa. Asociindu-le el nu va mai face niciodată aceeaşi greşeală pentru ca în mintea lui greşeală înseamnă efectul negativ: primirea bătăii. O vorbă, o explicaţie poate fi uitată, mai ales de un copil mai mic care nu înţelege tot ce se întâmplă în jurul lui. Dar o pedeapsa corporală nu va fi uitată pentru ca mintea copilul o va aminti odată cu greşeala săvârşită la următoarea dată când va fi tentat sa facă aceeaşi greşeală. De aceea ea este eficientă, pentru ca educa copilul în a nu mai face niciodată aceeaşi greşeală, făcând deci justificată aplicarea ei.

Argumentul 1: Pedepsele corporale nu sunt necesare
Pedepsele corporale sunt aplicate cu scopul de a educa un copil. Există totuşi şi alte metode de educare a unui copil care sunt mai eficiente şi mai uşor de folosit. E mai simplu de exemplu sa avertizezi un copil sa nu pună mâna pe foc ca se va arde decât să-l loveşti după ce a pus deja mâna. Avertizarea este o metodă de educare mult mai bună şi mai eficientă decât pedepsirea tocmai pentru ca preveni copilul sa facă o greşeală. Mai mult, ea poate sa educe mai bine un copil întrucât se poate referi la o categorie mai generală, pe când pedeapsa va face copilul sa nu mai acţioneze referitor la un singur lucru. Dacă îi spui unui copil sa nu pun amana în foc el se va feri de orice foc, fie el de la aragaz, soba bunicii sau orice altceva. Dar dacă îl loveşti după ce s-a atins de focul de la aragaz îi vei crea frica de aragaz şi atât fără sa ştie de ce a fost dăunător sa se apropie de acel obiect. Având în vedere alte metode de educare sunt preventive şi mult mai eficiente, pedepsele corporale nu sunt necesare.
Argumentul 2: Pedepsele corporale provoace efecte negative asupra dezvoltării copilului
În primul rând pedepsele corporale pot provoca răni fizice grave întrucât orice pedeapsa este gradată în funcţie de greşeala săvârşită. Iar educaţia nu poate fi instituită cu preţul sănătăţii copilului. În al doilea rând aplicarea unor astfel de măsuri de către părinţi înseamnă schimbarea percepţiilor copilului asupra lor. Copilul trebuie sa se simtă iubit de părinţi, nu să-i privească ca pe nişte oameni a căror scop este să-l lovească de fiecare dată când face un pas greşit. Dacă nu creşte într-un mediu de familie, în care sa se simtă iubit, sa se simtă în siguranţă, un individ riscă sa se dezvolte necorespunzător. El va putea sa capete o atitudine de respingere faţă de sfaturile părinţilor şi sa facă alegeri greşite pe baza acesteia, riscându-şi viitorul şi dezvoltarea normală. Având în vedere ca pedepsele corporale pot provoca răni fizice grave, afectând sănătatea copilului, şi mai mult, poate duce la schimbarea atitudinii faţă de părinţi şi la alegeri greşite, putem spune ca aceste pedepse au efecte negative asupra dezvoltării copilul şi nu sunt justificate.

Referințe