Argumentul 1: Un program complex de reeducare are rezultate mai bune decât pedeapsa
Faptul că pedeapsa reprezintă o modalitate de reeducare este un aspect subtil, care nu este perceput și conștientizat în măsură în care sistemul o prevede. De aceea, reeducarea trebuie realizată sistematic, în mod explicit și pe o durată lungă de timp, astfel încât individul să se întoarcă în societate ‘reprogramat’. Această reprogramare se face doar dacă se face cu adevărat o educare o individului, schimbându-i vechile mentalități și motivații. Sistemul trebuie să înțeleagă exact cauzele ce au dus la degradarea acelei persoane și să o readucă pe calea cea bună. Asta nu se poate face prin pedeapsă ci prin aspecte pozitive. Convingerea unui individ ca sistemul sau de valori nu este bun nu se face cu forța ci prin educare. În concluzie pentru a avea indivizi cu adevărat recuperați societatea trebuie să reabiliteze și nu să pedepsească.
Argumentul 2: Pedeapsa creeaza efecte adverse
In momentul in care unui individ i se atribuie o pedeapsa acesta tinde sa reactioneze negativ. Datorita firii umane, individul va crede ca pedeapsa nu este o forma de educare ci una menita sa ii provoace suferinta. Astfel, acesta va continua sa aiba un comportament detrimental, simtind ca societatea nu ii favorizeaza reabilitarea. Datorita acestui fapt, reabilitarea ulterioara va fi mult mai grea iar individul va fi mult mai putin cooperant. Un astfel de exemplu este gradul mare de recidiva in cazul detinutilor din Romania, acestia nedorind sa coopereze cu sistemul si astfel ajungand in acelasi punct initial de devianta.
Argumentul 1: Mesaj detrimental
Pedeapsa fiind minimizată și infractorii trebuind numai să urmeze un tratament poate încuraja criminalitatea. Legea se bazează practic pe frica de pedeapsă, iar reducerea acesteia și transformarea acesteia în vacanță de explorare a psihicului într-un mediu plăcut pentru a evita orice stres care să incomodeze educarea nu ar mai fi considerată o descurajare a infractionalitatii. Unii poate chiar ar comite infracțiuni întrucât acestea i-ar duce într-un mediu plăcut în care ar căpăta atenție. Rezultatul infracțiunii ar căpăta conotații pozitive ceea ce ar duce și la încurajarea comiterii ei. Pentru ca un individ să înteleagă că infracțiunea este ceva rău el trebuie să simtă pe pielea sa o consecință reală și anume pedeapsa. De aceea ar trebui încurajată pedepsirea infractorilor și nu reabilitarea lor.
Argumentul 2: Costuri maximizate
Un program de reeducare este costisitor: in primul rand construirea unor medii confortabile pentru facilitarea lucrului cu pacientii-infractori, si, mai important, platirea unui personal calificat pentru efectuarea tratamentului. Directionarea fondurilor pentru persoane care au adus prejudiciu societatii ar fi de neconceput, mai ales ca deja sunt cheltuiti banii contribuabililor pentru incarcerarea lor. Multi dintre acesti infractori sunt doar ocazionali si nici nu au nevoie de asemenea tratament pe cat li s-ar oferi intr-un astfel de centru. Multi pot invata prin simpla pedeapsa ca nu e bine sa furi sau sa comiti o infractiune.
Referințe