Dacă ai o idee, o propunere sau o nelămurire, le așteptăm la:

Ar trebui mărit numărul de misiuni de explorare spaţială

Argumentul 1: Ritmul alert al descoperirilor ştiinţifice cere mărirea numărului de misiuni spaţiale

Astronomia este une dintre ştiinţele cele mai dinamice, a cărei evoluţie este dependentă de latura sa practică, cercetarea. Misiunile spaţiale reprezintă atât sursa noilor descoperiri, cât şi o metodă de înţelegere şi de dezvoltare a ipotezelor ştiinţifice prin observarea fenomenelor supuse analizei. Materia neagră este unul dintre subiectele asupra cărora se centrează atenţia astronomilor în prezent, a cărei cercetare face necesară plasarea unui alt satelit în spaţiu, afară de Hubble, a cărei misiune se va încheia în următoarea decadă. Mai importantă decât cel din urmă aspect este cercetarea substanţei negre, o recentă descoperire care vine în susţinerea tezei lui Albert Einstein despre expansiunea şi răcirea Universului. Cosmologii estimează că aproximativ 70% din Univers este compus din acest element, însă proprietăţile sale nu sunt încă identificate, iar pentru obţinerea datelor lipsă este nevoie de o misiune spaţială. Existenţa găurilor negre, care până recent a fost atestată doar teoretic, este un alt fenomen care face necesară sporirea numărului de explorări spaţiale, informaţiile obţinute furnizând explicaţii despre apariţia universului şi viitorul său.

Argumentul 2: Mărirea numărului de misiuni este necesară pentru descoperirea unor noi metode de protejare a planetei

Deşi pericolul coliziunii Pământului cu un asteroid pare să facă mai curând subiectul unei cărţi SF, astronomii au asistat în 1996 la impactul puternic al cometei Shoemaker Levy cu planeta Jupiter. Mai mult decât atât, Pământul a fost deja lovit de meteoriţi, craterul Barringer din Arizona fiind dovada forţei distrugătoare a acestor obiecte. Oamenii de ştiinţă estimează că puterea loviturii ar echivala impactului a 150 de tone de TNT, de 10.000 de ori mai puternic decât o bombă atomică. Astronomii scriu despre aproximatv 100.000 de comete care se află în apropierea noastră, din care aproximativ 20.000 ar putea reprezenta un pericol. Cea mai apropiată ameninţare identificată este 2007 VK184, un asteroid care are şanse să se întâlnească cu Pământul în traiectoria sa undeva între anii 2048-2057. Având în vedere iminenţa unui astfel de fenomen, NASA are în plan dezvoltarea unei misiuni spaţiale pentru descoperirea asteroizilor apropiaţi de planeta noastră, resursele din prezent permiţând cercetarea a doar 15% din totalul lor.

Argumentul 3: Misiunile spaţiale sunt primul pas în colonizarea altor planete

Pe lângă pericolul coliziunii cu un asteroid, există numeroase alte fenomene cosmice care pun în pericol existenţa pe Pământ. Recent s-a descoperit că aceleaşi furtuni solare care reprezintă cauza aurorelor boreale sunt şi motvul pentru care sistemul electric se supraîncărca, eşuând atunci când activitatea Soarelui este anormal de puternică. Aceeaşi stea este responsabilă în parte de încălzirea globală, abordarea terestră a problemei fiind declarată insuficienţă de către oamenii de ştiinţă. Este foarte probabil ca planeta Pământ nu va rămâne locuibilă pentru mult timp, drept pentru care o altă importantă a misiunilor spaţiale este conectată de căutarea unei noi planete locuibile. De o preocupare mai mare pentru generaţiile viitoare este epuizarea rapidă a resurselor terestre. Asteroizii ar putea reprezenta surse variate pentru metale preţioase precum platină, aurul dar şi pentru fier sau nichel, iar NASA dezvoltă tehnologii pentru a face posibil mineritul şi forările pe Lună. Toate aceste dovezi demonstrează că sporirea numărului de misiuni spaţiale nu reprezintă un lux pentru elitele oamenilor de ştiinţă care nu interesează cetăţeanul de rând.

Argumentul 1: Câştigul practic de pe urma explorărilor spaţiale este prea indirect pentru a justifica investiţia financiară

Statele Unite ale Americii reprezintă ţară care investeşte cel mai mult în explorarea universului, bugetul NASA însumând 18 miliarde de dolari anual. Banii provind din bugetul Guvernului, care este alcătuit în cele din urmă prin contribuţia cetăţenilor de rând. În absenţa acestui dezavantaj, explorarea spaţiului cosmic ar fi întemeiată, însă în circumstanţele reale costul este mult prea ridicat. Bugetul actual este deja contestat de către o parte semnificativă a populaţiei SUA; în acest context reacţia publică la ideea sporirii numărului de misiuni care implică şi creşterea numărului fondurilor investite în SUA ar fi în dezacord. Existenţa unor domenii prost finanţate (şi administrate) ca cel al sănătăţii publice fac necesară direcţionarea prioritară a banilor către asigurările medicale. În condiţiile în care aproximativ jumătate din populaţia globului trăieşte cu mai puţin de 2 dolari pe zi, investiţia în explorările spaţiale nu îşi mă găseşte temei. Chiar dacă descoperirile revoluţionează cultura modernă, răspunzând la întrebări fundamentale despre apariţia şi evoluţia universului, interesul asupra acestor informaţii este limitat la cunoscători şi la cei pasionaţi. La nivel practic, explorarea nu face decât să povestească despre ameninţări viitoare, extrem de îndepărtate de civilizaţia noastră. Moartea Soarelui va avea loc peste câteva milioane de ani, deci căutarea unei alte planete nu reprezintă o urgenţă pentru generaţiile viitoare. În fond, toţi indicii temporali folosiţi în astronomie sunt de ordinul minim al miilor de ani, ameninţările terestre fiind mult mai probabile decât cele spaţiale.

Argumentul 2: Protejarea planetei poate fi realizată cu informaţiile actuale

Nu este necesară mărirea numărului de misiuni de explorare spaţială pentru protejarea pământului de asteroizi. Există în prezent mijloace de observarea a sistemului nostru solar şi a Universului în general (telescopul Hubble şi alte staţii de observare de pe Pământ, sau Staţia Spaţială Europeană). În plus, oamenii de ştiinţă folosesc deja simulări virtuale pentru a estima cele mai bune soluţii de apărare în cazul unei coliziuni cu un asteroid. Soluţia trebuie căutată în dezvoltarea tehnologiilor actuale de pe Pământ. Nimic din explorarea spaţiului nu va oferi informaţii utile în scopul protejării de un asteroid.

Argumentul 3: Colonizarea altor planete este un scop imposibil de atins cu tehnologia din prezent.

Încercarea de colonizarea a altor corpuri astrale, cum ar fi Luna sau planeta Marte, ridică o serie de complicaţii. Existenţa apei nu a fost confirmată încă pe niciunul dintre aceste două corpuri din sistemul nostru solar, iar „construirea” unei atmosfere pe oricare dintre ele (procesul de terraformare) presupune că măcar câteva generaţii de oameni să trăiască – în izolare – pe suprafaţa planetei Marte sau a Lunii. Chiar presupunând că toate aceste costuri ar putea fi îndeplinite, colonizarea unei alte planete din sistemul nostru solar nu ar rezolva probleme care ar afecta întregul sistem solar. Coliziunea oricărei planete cu un asteroid suficient de mare ar afecta orbitele tuturor celorlalte corpuri din sistem. O reacţie violentă în interiorul Soarelui ar avea un efect cataclismic asupra tuturor planetelor. Singura soluţie viabilă în acest caz ar fi căutarea unei planete locuibile în afara sistemului solar, sarcina ce presupune o tehnologie de deplasare care nu este încă disponibilă. Colonizarea altor planete rămâne, în acest context, un scop mult prea îndepărtat pentru a justifica mărirea numărului de misiuni de explorare spaţială în prezent.

Referințe

http://www.nss.org/settlement/asteroids/RoleOfNearEarthAsteroidsInLongTermPlatinumSupply.pdf

http://www.environmentalgraffiti.com/featured/10-greatest-major-impact-craters-on-earth/1403

http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=suns-threat-to-power-grids-2010-04

http://www.nasa.gov/home/hqnews/2007/sep/HQ_07198_NuSTAR.htmlhttp://www.space.com/news/090812-nasa-asteroid-funding.html